fana

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză faner.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) fana
Infinitiv a (se) fana
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) fanez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) faneze
Participiu fanat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre flori și legume; p.ext. despre oameni) a-și pierde prospețimea; a se trece, a se ofili, a se veșteji.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe