fantă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Variante

Etimologie

Din franceză fente.

Pronunție

  • AFI: /'fan.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fantă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fantă fante
Articulat fanta fantele
Genitiv-Dativ fantei fantelor
Vocativ fantă fantelor
  1. (tehn.) deschidere sau crăpătură îngustă (într-un perete).
  2. (în forma fentă) tăietură practicată perpendicular într-o țesătură.
    Fentă la o fustă.


Traduceri

Anagrame

Referințe