faptic

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din fapt + sufixul -ic. Confer germană faktisch, rusă фактиkeскии (fakticeskii).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
faptic
Singular Plural
Masculin faptic faptici
Feminin faptică faptice
Neutru faptic faptice
  1. care se referă la fapte, la întâmplări sau la împrejurări, care înregistrează faptele (fără a le comenta).
    Material faptic.


Traduceri

Referințe