feșteli

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din maghiară festeni „a vopsi, a zugrăvi”.

Pronunție

  • AFI: /feʃ.te'li/


Verb


Conjugarea verbului
feșteli
Infinitiv a feșteli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
feștelesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să feștelească
Participiu feștelit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) murdări, a (se) mânji.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (fam.) A o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs


Traduceri

Referințe