feșteli

română

Etimologie

Din maghiară festeni „a vopsi, a zugrăvi”.

Pronunție

• AFI: /feʃ.te'li/

Verb

Conjugarea verbului feșteli
Infinitiv	a feșteli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	feștelesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să feștelească
Participiu	feștelit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) murdări, a (se) mânji.

Cuvinte derivate

• feștelire
• feștelit
• feștelitor

Expresii

• (fam.) A o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online