feștelitor
Etimologie
Pronunție
- AFI: /feʃ.te.li'tor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului feștelitor | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | feștelitor | feștelitori |
| Feminin | feștelitoare | feștelitoare |
| Neutru | feștelitor | feștelitoare |
- (reg.; peior.) care scrie urât sau prost, care mâzgălește.
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului feștelitor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | feștelitor | feștelitori |
| Articulat | feștelitorul | feștelitorii |
| Genitiv-Dativ | feștelitorului | feștelitorilor |
| Vocativ | feștelitorule | feștelitorilor |
- (reg.; peior.) persoană care scrie urât sau prost, care mâzgălește.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online