fenilen

română

Etimologie

Din franceză phénylène.

Pronunție

• AFI: /fe.ni'len/

Substantiv

Declinarea substantivului fenilen
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fenilen	fenilene
Articulat	fenilenul	fenilenele
Genitiv-Dativ	fenilenului	fenilenelor
Vocativ	fenilenule	fenilenelor

1. (chim.) radical organic bivalent, rezultat din benzen prin înlăturarea a doi atomi de hidrogen.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online