fiasco

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din italiană (far) fiasco.

Pronunție

  • AFI: /fi'as.ko/


Substantiv


Declinarea substantivului
fiasco
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fiasco invariabil
Articulat fiascoul invariabil
Genitiv-Dativ fiascoului invariabil
Vocativ fiascoule invariabil
  1. (livr.) eșec total într-o acțiune întreprinsă; insucces, nereușită.


Traduceri

Anagrame

Referințe