flăcăraie

română

Etimologie

Din flacără + sufixul -aie.

Pronunție

• AFI: /flə.kəˈra.je/

Substantiv

Declinarea substantivului flăcăraie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	flăcăraie	flăcăraie
Articulat	flăcăraia	flăcăraiele
Genitiv-Dativ	flăcăraiei	flăcăraielor
Vocativ	flăcăraie	flăcăraielor

1. flacără mare; vâlvătaie, pălălaie, flăcărie.
2. flăcări produse de arderea hidrogenului degajat din corpuri în descompunere și care apar uneori pe pământ, mai ales deasupra locurilor mocirloase.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online