flecui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /fle.ku'i/


Verb


Conjugarea verbului
(se) flecui
Infinitiv a (se) flecui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) flecuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) flecuiască
Participiu flecuit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (reg.) a se muia, a se fleșcăi, a se sfărâma; a se moleși.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din flec + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /fle.ku'i/


Verb


Conjugarea verbului
flecui
Infinitiv a flecui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
flecuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să flecuiască
Participiu flecuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a pune flecuri la încălțăminte.


Traduceri

Referințe