florinte

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /flo'rin.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
florinte
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ florinte florinți
Articulat florintele florinții
Genitiv-Dativ florintelui florinților
Vocativ florinte florinților
  1. pasăre mică cu ciocul gros și roșiatic, cu penele măslinii și cu bărbia și gușa gălbui; florean, brotăcel (Carduelis chloris chloris).


Traduceri

Referințe