fonetică

română

Etimologie

Din fonetic.

Pronunție

• AFI: /fo'ne.ti.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului fonetică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fonetică	invariabil
Articulat	fonetica	invariabil
Genitiv-Dativ	foneticii	invariabil
Vocativ	fonetică	invariabil

1. ramură a lingvisticii care studiază producerea, transmiterea, audiția și evoluția sunetelor limbajului articulat.

Cuvinte compuse

• fonetică generală
• fonetică descriptivă, fonetică statică
• fonetică istorică, fonetică evolutivă
• fonetică experimentală, fonetică instrumentală
• fonetică sintactică
• fonetică funcțională

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• confiate

Referințe

• DEX '98 via DEX online