audiție

română

Etimologie

Din franceză audition < latină auditio, auditionis.

Pronunție

• AFI: /a.u'di.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului audiție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	audiție	audiții
Articulat	audiția	audițiile
Genitiv-Dativ	audiției	audițiilor
Vocativ	audiție	audițiilor

1. faptul de a audia muzică; manifestare muzicală de amploare mai redusă decât concertul.
2. identificare a sunetelor prin simțul auditiv.
3. (rad.) recepționare de semnale audio.

Cuvinte derivate

• audia

Locuțiuni

• (loc.adj. și adv.) în primă audiție = (care se execută) pentru prima dată în fața publicului.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online