fonetician

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză phonéticien.

Pronunție

  • AFI: /fo.ne.ti.ʧi'an/


Substantiv


Declinarea substantivului
fonetician
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fonetician foneticieni
Articulat foneticianul foneticienii
Genitiv-Dativ foneticianului foneticienilor
Vocativ foneticianule foneticienilor
  1. persoană specializată în fonetică; fonetist.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe