fréquentation

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

franceză

(français)

Etimologie

Din latină frequentatio.

Pronunție

  • AFI: /fʁe.kɑ̃.ta.sjɔ̃/


Substantiv

fréquentation f., fréquentations pl.

  1. companie, însoțire
    La fréquentation des gens de bien.
  2. activitate
  3. frecventare

Cuvinte apropiate