frunzucă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din frunză + sufixul -ucă.

Pronunție

  • AFI: /frun'zu.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
frunzucă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ frunzucă frunzuci
Articulat frunzuca frunzucile
Dativ-Genitiv frunzucii frunzucilor
Vocativ frunzucă frunzucilor
  1. (pop.) frunzuliță.


Traduceri

Referințe