Sari la conținut

fulgere

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din fulger.

Pronunție

  • AFI: /ˈful.ʤe.re/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru fulger.

Etimologie

Din fulgera.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru fulgera.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru fulgera.





(italiano)

Etimologie

Din latină fulgēre, din fulgeō („a fulgera”).

Pronunție

  • AFI: /ˈfulʤere/


Verb

  1. (poetic) a fulgera, a străluci, a scânteia

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe





(Latina)

Etimologie

Din fulgeō.

Pronunție

  • AFI: /fulˈɡeː.re/


Verb

  1. forma de prezent activ pentru fulgeō.