fumător

română

Etimologie

Din a fuma + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /fu.mə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului fumător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fumător	fumători
Articulat	fumătorul	fumătorii
Genitiv-Dativ	fumătorului	fumătorilor
Vocativ	fumătorule	fumătorilor

1. persoană care fumează.

Cuvinte derivate

• fumătoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online