gâdilătură

română

Variante

• gâdilitură

Etimologie

Din a gâdila + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /gɨ.di.lə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului gâdilătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	gâdilătură	gâdilături
Articulat	gâdilătura	gâdilăturile
Genitiv-Dativ	gâdilăturii	gâdilăturilor
Vocativ	gâdilătură	gâdilăturilor

1. faptul de a gâdila; senzație particulară provocată cuiva prin gâdilare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online