gök

Vezi și : Gök, gok

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din nordică veche gaukr.

Pronunție

• AFI: /jøːk/

Substantiv

Declinarea substantivului gök
c.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	gök	göken	gökar	gökarna
Genitiv	göks	gökens	gökars	gökarnas

1. cuc
2. (argou) penis

Sinonime

• 1: kucku

Cuvinte derivate

• gökbo
• gökur
• kaffegök
• knäppgök
• muntergök

---

turcă

(Türkçe)

Etimologie

Din turca veche kök < proto-turcică *kök.

Pronunție

• AFI: /ɟœk/

Substantiv

gök, pl. gökler

1. cer
2. albastru

Sinonime

• 2: gökçe, mavi

Expresii

• gök demir yer bakır
• yer demir, gök bakır
• yerden alıp gökte yemek