găbji

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Confer a găbui.

Pronunție

  • AFI: /gəb'ʒi/


Verb


Conjugarea verbului
găbji
Infinitiv a găbji
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
găbjesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să găbjească
Participiu găbjit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (pop.) a prinde pe cineva care a fugit, care s-a ascuns; a pune mâna pe cineva; a înhăța, a găbui.
  2. (v.tranz.) a fura.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe