ghină

română

Etimologie

Din franceză guigne („ghinion”).

Pronunție

• AFI: /ˈgi.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului ghină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ghină	ghine
Articulat	ghina	ghinele
Genitiv-Dativ	ghinei	ghinelor
Vocativ	-	-

1. (înv.; la jocul de cărți) ghinion.

Sinonime

• ghinion, nenoroc, neșansă

Cuvinte apropiate

• ghinionist

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX online