gira

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din germană girieren.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
gira
Infinitiv a gira
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
girez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să gireze
Participiu girat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a-și da girul, a garanta printr-un gir (o cambie).


Traduceri

Etimologie

Confer gera.

Verb

  1. formă alternativă pentru gera.

Anagrame

Referințe