Sari la conținut

glanț

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană Glanz.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
glanț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ glanț glanțuri
Articulat glanțul glanțurile
Genitiv-Dativ glanțului glanțurilor
Vocativ glanțule glanțurilor
  1. lustrul pieilor finisate (și acoperite cu un strat de lac).
  2. (înv.) piele acoperită cu un strat de lac.


Traduceri

Referințe