De la Wikționar, dicționarul liber
(English)
Etimologie
Din franceză glu, care provine din latină glus.
Verb
Conjugarea verbului to glue |
Infinitiv |
to glue |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
glues |
Trecut simplu |
glued |
Participiu trecut |
glued |
Participiu prezent |
gluing/glueing |
- a lipi, a încleia
- His hands were glued together.