glue

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din franceză glu, care provine din latină glus.

Pronunție


Substantiv

glue, pl. glues

  1. lipici, clei


Verb


Conjugarea verbului
to glue
Infinitiv to glue
Prezent simplu
pers. 3 sg.
glues
Trecut simplu glued
Participiu trecut glued
Participiu prezent gluing/glueing
  1. a lipi, a încleia
    His hands were glued together.

Antonime

Cuvinte compuse