glumeț

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din bulgară глумek (glumec).

Pronunție

  • AFI: /glu'meʦ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
glumeț
Singular Plural
Masculin glumeț glumeți
Feminin glumeață glumețe
Neutru glumeț glumețe
  1. (despre oameni) care face multe glume, căruia îi placefacă glume; vesel, poznaș, hâtru.
  2. (despre manifestări ale oamenilor, întâmplări, glume etc.) care provoacă râsul; hazliu.


Traduceri

Referințe