vesel

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din slavă (veche) veselŭ.

Pronunție

  • AFI: /'ve.sel/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
vesel
Singular Plural
Masculin vesel veseli
Feminin veselă vesele
Neutru vesel vesele
  1. (despre ființe) cu voie bună, bine dispus; voios.
  2. (despre manifestările oamenilor) care exprimă voie bună, bună dispoziție, voioșie.
  3. care produce veselie, înveselește; desfătător, plăcut.
  4. care se face cu voioșie, cu veselie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe