grandilocvență

română

Etimologie

Din franceză grandiloquence.

Pronunție

• AFI: /gran.di.lok'ven.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului grandilocvență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	grandilocvență	invariabil
Articulat	grandilocvența	invariabil
Genitiv-Dativ	grandilocvenței	invariabil
Vocativ	grandilocvență	invariabil

1. (livr.) întrebuințare afectată de cuvinte sau de fraze bombastice, umflate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online