granger

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Granger

catalană

(català)

Etimologie

Din granja („fermă”) +‎ -er.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /ɡɾaɲˈd͡ʒeɾ/
  • (oriental) AFI: /ɡɾəɲˈʒe/


Substantiv

granger m., grangers pl.

  1. (agr.) țăran, fermier

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din anglo-normandă granger, care provine din franceză veche grangier, din grange. Poate inevitabil din latină medie granicārium < din granum („grâu”).

Pronunție

  • AFI: /ˈɡɹeɪndʒə(ɹ)/


Substantiv

granger, pl. grangers

  1. (în SUA; agr.) membru al unei asociații de fermieri
  2. (ieșit din uz; agr.) administrator de moșie, vechil

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe