Sari la conținut

grange

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Grange

engleză

(English)

Etimologie

Din franceză veche grange, care provine din latină medie granica < latină granum‎ („grâu”).

Pronunție

  • AFI: /ɡreɪndʒ/


Substantiv

grange, pl. granges

  1. (în Anglia; agr.) fermă (în special aparținând unui domn)
  2. (spec.) pământ care aparține unei mănăstiri
  3. (înv.) grânar, hambar

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din latină medie granica < latină granum‎ („grâu”).

Pronunție

  • AFI: /ɡʁɑ̃ʒ/


Substantiv

grange f., granges pl.

  1. (agr.) grânar, hambar
    L'aire de la grange.
  2. (p.ext.) șopron

Cuvinte apropiate

Vezi și

Anagrame

Etimologie

Din granger.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru granger.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru granger.
  3. forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru granger.
  4. forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru granger.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru granger.

Referințe