Sari la conținut

gratifica

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză gratifier < latină gratificare.

Pronunție

  • AFI: /ɡra.ti.fiˈka/


Verb


Conjugarea verbului
gratifica
Infinitiv a gratifica
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		gratific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să gratifice
Participiu gratificat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a acorda cuiva o gratificație, o favoare sau o răsplată.
  2. (v.tranz.) (fig.) a atribui cuiva ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=gratifica&oldid=998799”