gratificație
română
Etimologie
Din franceză gratification < latină gratificatio.
Pronunție
- AFI: /gra.ti.fi'ka.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului gratificație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | gratificație | gratificații |
| Articulat | gratificația | gratificațiile |
| Genitiv-Dativ | gratificației | gratificațiilor |
| Vocativ | gratificație | gratificațiilor |
- recompensă bănească ce se acordă unui angajat peste salariul obișnuit, de obicei la sfârșitul anului, pentru îndeplinirea în bune condiții a sarcinilor de muncă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online