gratula

română

Etimologie

Din latină gratulari, italiană gratulare.

Pronunție

• AFI: /gra.tu'la/

Verb

Conjugarea verbului gratula
Infinitiv	a gratula
Indicativ prezent pers. 1 sg.	gratulez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să gratuleze
Participiu	gratulat
Conjugare	I

1. (v.tranz. refl. recipr.) (astăzi rar) a (se) felicita; a (se) lăuda.

Cuvinte derivate

• gratulare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arțagul
• argatul
• garatul

Referințe

• DEX '98 via DEX online