grimea

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă derme.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
grimea
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grimea grimele
Articulat grimeaua grimelele
Genitiv-Dativ grimelei grimelelor
Vocativ grimea grimelelor
  1. (reg.) basma cu care femeile (de la țară) își acoperă capul.


Traduceri

Anagrame

Referințe