grimeluță

română

Etimologie

Din grimele (pluralul lui grimea) + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /gri.me'lu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului grimeluță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	grimeluță	grimeluțe
Articulat	grimeluța	grimeluțele
Genitiv-Dativ	grimeluței	grimeluțelor
Vocativ	grimeluță	grimeluțelor

1. (reg.) diminutiv al lui grimea.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• emigratul
• grimatule

Referințe

• DEX '98 via DEX online