grinduță

română

Etimologie

Din grindă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /grin'du.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului grinduță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	grinduță	grinduțe
Articulat	grinduța	grinduțele
Genitiv-Dativ	grinduței	grinduțelor
Vocativ	grinduță	grinduțelor

1. diminutiv al lui grindă; grinduliță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• îndrugat

Referințe

• DEX '98 via DEX online