Sari la conținut

groșiță

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din gros + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /gro'ʃi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
groșiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ groșiță groșițe
Articulat groșița groșițele
Genitiv-Dativ groșiței groșițelor
Vocativ groșiță groșițelor
  1. monedă străină de argint, care a circulat și în țările române.
  2. monedă poloneză de aramă, care a circulat și în țările române.


Traduceri

Anagrame

Referințe