grunz

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din albaneză grundë.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
grunz
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grunz grunji
Articulat grunzul grunjii
Genitiv-Dativ grunzului grunjilor
Vocativ grunzule grunjilor
  1. bucată dintr-o materie tare și sfărâmicioasă; bulgăre.
  2. (spec.) bulgăre de noroi înghețat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe