haiducie
română
Etimologie
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului haiducie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | haiducie | haiducii |
| Articulat | haiducia | haiduciile |
| Genitiv-Dativ | haiduciei | haiduciilor |
| Vocativ | haiducie | haiduciilor |
- luptă armată a unor cete de haiduci împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul Evului Mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică.
- viață sau îndeletnicire de haiduc.
- purtare, deprindere de haiduc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online