hobereau

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

franceză

(français)

Variante

Etimologie

Din franceza veche hobier.

Pronunție

  • AFI: /ɔb(ə).ʁo/


Substantiv

hobereau m., hobereaux pl.

  1. erete, șoim de vară, șoimul ciocârliilor, șoimul rândunelelor
  2. (peior.) proprietar (înstărit) de pământ (care locuiește la țară)

Cuvinte compuse

Referințe