hochim
română
Etimologie
Din turcă hŭkŭm.
Pronunție
- AFI: /ho'kim/
Substantiv
| Declinarea substantivului hochim | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | hochim | hochimuri |
| Articulat | hochimul | hochimurile |
| Genitiv-Dativ | hochimului | hochimurilor |
| Vocativ | hochimule | hochimurilor |
- (înv.) ordin scris din partea sultanului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online