horhăi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /hor.hə'i/


Verb


Conjugarea verbului
horhăi
Infinitiv a horhăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
horhăi
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să horhăie
Participiu horhăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (reg.) a umbla în neștire, a rătăci, a cutreiera (pe drumuri necunoscute sau prin întuneric).


Traduceri

Referințe