horhăi
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /hor.hə'i/
Verb
Conjugarea verbului horhăi | |
Infinitiv | a horhăi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
horhăi |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să horhăie |
Participiu | horhăit |
Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (reg.) a umbla în neștire, a rătăci, a cutreiera (pe drumuri necunoscute sau prin întuneric).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online