iașmac

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă yașmak.

Pronunție

  • AFI: /jaʃ'mak/


Substantiv


Declinarea substantivului
iașmac
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iașmac iașmace
Articulat iașmacul iașmacele
Genitiv-Dativ iașmacului iașmacelor
Vocativ iașmacule iașmacelor
  1. (turcism înv.) văl cu care turcoaicele își acopereau fața.


Traduceri

Anagrame

Referințe