ibâncă

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /i'bɨn.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului ibâncă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ibâncă	ibânci
Articulat	ibânca	ibâncile
Genitiv-Dativ	ibâncii	ibâncilor
Vocativ	ibâncă	ibâncilor

1. (reg.) pătură (care se așterne pe spinarea cailor).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• băcani
• bănica
• cabina

Referințe

• DEX '98 via DEX online