De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din ied + sufixul -uț.
Substantiv
Declinarea substantivului ieduț |
| m. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
ieduț |
ieduți |
| Articulat |
ieduțul |
ieduții |
| Genitiv-Dativ |
ieduțului |
ieduților |
| Vocativ |
ieduțule |
ieduților |
- diminutiv al lui ied; (rar) iezișor.