iliră
română
Etimologie
Din ilir.
Pronunție
- AFI: /i'li.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului iliră | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | iliră | ilire |
| Articulat | ilira | ilirele |
| Genitiv-Dativ | ilirei | ilirelor |
| Vocativ | iliro | ilirelor |
- persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Ilirii sau era originară de acolo.
- limbă indo-europeană vorbită în vechea Ilirie.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online