impenitență

română

Etimologie

Din franceză impénitence.

Pronunție

• AFI: /im.pe.ni'ten.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului impenitență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	impenitență	invariabil
Articulat	impenitența	invariabil
Genitiv-Dativ	impenitenței	invariabil
Vocativ	impenitență	invariabil

1. lipsă de căință, de remușcări.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online