importuna

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză importuner.

Pronunție

  • AFI: /im.por.tu'na/


Verb


Conjugarea verbului
importuna
Infinitiv a importuna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
importunez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să importuneze
Participiu importunat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a plictisi sau a stingheri pe cineva cu stăruințele sau cu prezența sa.


Traduceri

Referințe