impubertate
 Vezi și : impuber
|
română
Etimologie
Din franceză impuberté.
Pronunție
- AFI: /im.pu.ber'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului impubertate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | impubertate | impubertăți |
| Articulat | impubertatea | impubertățile |
| Genitiv-Dativ | impubertății | impubertăților |
| Vocativ | impubertateo | impubertăților |
- stare a acelora care nu au atins vârsta ce presupune aptitudinea fiziologică pentru căsătorie.
Cuvinte derivate
Traduceri
stare a acelora care nu au atins vârsta ce presupune aptitudinea pentru căsătorie