căsătorie

română

Etimologie

Din căsător (învechit „soț” < casă + sufixul -ător) + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /kə.sə.to'ri.e/

Substantiv

Declinarea substantivului căsătorie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	căsătorie	căsătorii
Articulat	căsătoria	căsătoriile
Genitiv-Dativ	căsătoriei	căsătoriilor
Vocativ	căsătorie	căsătoriilor

1. uniune legală, liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru întemeierea unei familii.
2. trai comun între soți, viață conjugală; căsnicie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• caretășio
• acroșatei
• ecarisato
• răstoceai
• reasociat

Referințe

• DEX '98 via DEX online