inaugura

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză inaugurer < latină inaugurare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
inaugura
Infinitiv a inaugura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
inaugurez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să inaugureze
Participiu inaugurat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a deschide în mod solemn activitatea unui așezământ, a unei expoziții, a unui local etc.; (p.gener.) a marca începutul într-o activitate; într-un domeniu.
  2. (v.tranz.) (spec.) a dezveli (în mod solemn) un monument.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe